român mi-e vocația. (Petre Țuțea)

Posts tagged “democrație

A cincea putere în stat – unica legitimă oricând

Un oarecare cineva a spus: să fie trei puteri în stat, despărțite dar în conlucrare – una legislativă, alta executivă și a treia judecătorească, care să reprezinte, să conducă și să judece poporul. Și așa au făcut. Apoi a spus: poporul să aleagă aceste puteri. Acel cineva a văzut că îi este bine și i-a dat nume de DEMOCRAȚIE.

Dar poporul a început să uite și atunci același cineva a zis: să fie încă o putere, care să fie un intermediar între cele trei puteri legitime și popor, pentru a ști și poporul despre puteri și puterile despre popor. Și așa au făcut. A văzut că îi este bine și i-a dat nume de MASS-MEDIA.

Și a fost pace: poporul da naștere puterilor, puterile dădeau naștere mass-mediei, mass-media dădea naștere noului popor, iar noul popor dădea naștere noii puteri, și așa în circuit perfect până azi.

Dar acel cineva nu era niciodată din popor, nu îl iubea, nu îl înțelegea și nici nu îl înteresa viața poporului. Având la îndemână cele patru puteri, a înrobit poporul zombându-l și acesta nu vedea lanțurile cu care era legat. Astfel cele trei puteri legitime au început să lucreze împotriva poporului fără a se crea consecințe negative celui ce a spus, fiindcă ciclul nu a fost invalidat de către popor și a continuat să se rotească.

Există o lege inactivă care nu se pune în aplicare până se crează condițiile necesare pentru a fi justificată: legea marțială. Legea marțială odată activă pune în inactivitate tot ce se numește DEMOCRAȚIE. Nu este o lege a poporului, ci una pentru și totodată împotriva poporului. Condițiile pentru activarea acestei legi pot fi cu ușurință create de către puterea legitimată de însuși poporul. Aceasta în cazul în care poporul vrea să iasă din circuitul perfect.

Dacă puterea legitimată de popor recunoaște în el o forță care i-ar putea deveni un pericol pentru ea, atunci și poporul prin forța sa este o putere. N-o să infirmăm că puterea trebuie să reflecte interesele poporului ce îi oferă legitimitatea,  astfel însăși noțiunea de putere își atribuie termenul de popor, greu de despărțit și ilogic să o faci. Dar odată ce puterea  nu mai reprezintă interesele poporului, chiar dacă  a fost aleasă legitim, devine nelegitimă și, deci, i se retrag drepturile de a mai reprezenta poporul. Poporul devine singura putere, singura legitimă și unica abilă să-și hotărască viitoare soartă în baza experienței socio-politice istorice, a legilor morale și/sau religioase.


A doua Epistolă către politicieni

*(Prima) Epistolă către politicieni o găsești AICI.

Fiindcă atât de mult ați urât lumea, că ați dat pe înșiși fiii voștri pe mâna morții, pentru ca oricine vede să fie cuprins de groază și să vi se supună… dar nu din dragoste, loialitate ori respect, ci de frică și din puțina lor credință și carte.

Cui slujiți și care sînt alegătorii voștri?
Pentru ce slujiți și în numele cui?
Cui mergeți să vă închinați peste hotare și înaintea cui răspundeți?
Aduceți-vă aminte în brațele cui ați crescut și în ce condiții! Aduceți-vă aminte de zilele în care în casă nu prea era ce mânca! Sau nu erau așa zile? Aduceți-vă aminte de gândurile sincere de copil care veneau spunând că ”în viitor voi face lumea mai frumoasă, voi fi mai bun”. Dar n-a fost așa de ușor de ocupat un loc la cârma statului și a trebuit să dansați pe muzica fiecărui impotent, cu gândul că nu a rămas mult și veți căpăta locurile mult dorite pentru a schimba situația. Dar dănțuind v-ați făcut impotenți și voi, pentru că așa cum nu-i cu putință să treci mergând pe apă de pe un mal al râului pe celălalt, așa și cu reeducarea din cercurile politicienești.

Cu cei cu care ați mâncat dintr-o farfurie acum o vreme, ați ajuns să vă mâncați gâtlejurile.
Cu cei cu care ați crescut și învățat din tinerețile voatre, acum vă călcați pe capete ca pe vipere.
Sânteți ipocriți… niște nenorociți. (mai mult…)