român mi-e vocația. (Petre Țuțea)

Posts tagged “Mihai Eminescu

Citirea Discursurilor de către Aleși – Dovada Eșecului Alegătorilor

Pe timpul guvernării comuniste, aveam rara ocazie să-l vedem pe dl. ex-președinte Vladimir Voronin vorbind către popor. De aceea când apărea în fața camerelor de luat vederi, de regulă se rula una din două scenarii standarde:
– citea din hârțoage în rusă cu un accent nici rusesc, nici românesc și nici ciobănesc, ceea ce ne irita mult, fiindcă totuși reprezenta întreaga țară (și pe bună dreptate o făcea, fiindcă e fața moldovenilor, fără ironii); discursuri scrise, probabil, de altcineva fiindcă era de-un nivel mai superior decât al său, autorul -, o să îndrăznesc a presupune – dl.Tkaciuk, probabil unicul om din PCRM care știe exact ce face și cum să o facă mai bine (meritând toate laudele);
–  când nu citea, se bâlbâia într-o ”limbă” cunoscută doar moldovenilor de după independență, o calchiero-bâlbîialo-muget româno-ruso-găgăuzo-și nu mai știu cum însoțită de un zâmbet adorabil.
Nimic straniu sau ieșit din comun, fiindcă marea majoritate a moldovenilor vorbesc la fel.

După marea schimbare de la 7 aprilie ’09, scenariile s-au schimbat, deși neesențial:
– fie că se citește frumușel de pe foaie în română, discursuri moderate strict,
– fie că se vorbește direct, într-un limbaj păsăresc (mă refer la dl. prim-ministru Vlad Filat și mai ales la dl. ex-comunist, actualmente mare democrat Marian Lupu), fără consistență, fiindcă, cred ei, pentru gloată volumul contează.
O mică excepție este dl.președinte-interimar Mihai Ghimpu, care, fie că citește, fie că vorbește direct, nu face deosebire dintre prietenii din gașcă din anii studențimii și popor (la fel, pe bună dreptate), în schimb dă dovadă de o sinceritate de invidiat și de o transparență de care foștii colegi de coaliție nu dispun.

Vorba marelui poet Mihai Eminescu: ”Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate”.

Cu toate că citirea discursului îi ajută pe aleșii noștri să-și expună mesajele și rapoartele scurt, clar și cuprinzător, o să îndrăznesc a spune că citirea lor, mai ales în cazurile în care vorbesc despre valori și direcția în care țara trebuie s-o apuce, este un semn de lipsă derespect față de oameni. Se crează impresia că prin ei vorbesc cu totul alți oameni, deoarece neavând foile în față se pronunță altfel. Și nu vorbesc doar de vocabular, ci și felul de a gândi. În aceste condiții, discursul anulează automat noțiunea de transparență, noțiune invocată de-atâtea ori de către membrii fostei coaliții pe timpul guvernării comuniste. Mă face să cred, dar și să văd că toate cele cerute anterior de către liberali și democrați, sînt ocolite de ei înșiși într-o manieră și mai meschină.

Dacă însă oficialii nu pot susține un discurs cu privire la un subiect la care nu-s pregătiți, și mă refer anume la președinte, prim-ministru și președintele parlamentului, atunci să o facă cei vizați – consilieri, miniștri și alți supuși. Relația Ales-Alegător trebuie să fie foarte directă, sinceră și neșovăielnică. Comunicarea trebuie să fie deschisă, în caz contrar constatăm că aleșii sânt impostori. Iar impostorii trebuie pedepsiți ca trădători de țară, pedepsiți capital. (a se vedea și Pedeapsa Capitală ca soluție de ieșire din Criza Economică și Politică).

P.S.: Același lucru se referă și la citirea în întregime a discursurilor și a predicilor de către ierarhii Bisericii.


Eminescu Economistul Politic al mileniului III (Partea 1)

…că veni vorba… cum ar fi un schimb de replici (reale) între prezent și trecut?
”Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreaba si socoate”

@Prim-ministru al României:

„Încheiem un an economic extrem de greu, poate cel mai greu din ultimii 60 de ani și, cu siguranță, cel mai greu de după Revoluție. Intrăm într-un an 2010 care, chiar dacă va fi încă dificil, totuși va fi mai bun decât 2009, pentru că vom avea creștere economică și împreună, prin muncă, solidaritate, lege și eliminarea risipei și prin munca politicienilor, sperăm să ducem România acolo unde toți românii așteaptă, unde să aibă acces la demnitate, prosperitate și la acea zi de mâine fără griji și cu multă speranță”.[1]

 

@Înalt oficial în Ministerul Integrării Europene din România:

„Aderarea României la Uniunea Europeană va avea un impact pozitiv asupra economiei românești, deschizând noi perspective de afaceri. Pentru companiile românești, aderarea la Uniunea Europeană va însemna, în primul rând, accesul pe Piața Unică, o piață care, după extinderea de la 1 mai 2004, a ajuns la peste 450 milioane consumatori. Odată cu extinderea, se așteaptă ca UE să devină cel mai mare exportator din lume, cu o cotă de aproximativ 20% din exportul mondial. Comerțul intra-comunitar și comunitar va crește cu cel puțin 9%, datorită înlăturării barierelor tarifare și non-tarifare. În acest sens, este vitală creșterea competitivității produselor românești. O piață mai mare va determina creșterea nivelului de producție și va conduce la crearea economiilor de scară. Implementarea legislației comunitare, investițiile de capital și creșterea cheltuielilor în sectorul cercetare-dezvoltare vor contribui semnificativ la creșterea productivității. Aderarea la Uniunea Europeană va aduce o îmbunătățire a mediului de afaceri românesc, îmbunătățire care a început să se facă deja simțită, prin cadrul legislativ mai stabil și practici de afaceri mai transparente. Au fost deja eliminate sau sunt în curs de eliminare barierele în calea liberei circulații a serviciilor și a mărfurilor. Cadrul legislativ comun furnizat de Piața Unică va crește eficiența generală a economiei românești prin îmbunătățirea alocării resurselor, creșterea gradului de specializare și încurajarea concurenței. În condițiile îmbunătățirii mediului de afaceri, România a început deja să devină o țintă atractivă pentru investițiile străine. La aceasta va contribui în continuare și statutul de economie de piață funcțională obținut de România(;). Atragerea unui volum mai mare de investiții străine va asigura rapid și direct accesul la un management e ficient, la tehnologii moderne și la noi segmente de piață”. [2]

 

@Mihai Eminescu (replică celor doi):

„Marii oameni ce se pretind reprezentanți ai poporului românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre naționale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), aceștia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza și mai mult, a slăbi în noi simțul de conservațiune națională și, dacă se servesc din când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai debitându-le ca pe o marfă, pentru a-și câștiga popularitate”. [3]

„Producțiunea națională nu se poate mănține, nici naște chiar, fără măsuri protecționiste”. [4]

„Copilul industriei naționale trebuie crescut întâi, ferit de lupta cu industria bărbată a străinătății și abia când se va împuternici și va ajunge egal în tărie, [î]l putem lăsa să concureze (mai mult…)